Cum gandesc oamenii - Intelegerea mintii si cresterea eficientei in procesul de invatare
Descriere
Cum ajungem sa gandim logic? Cum sa ne educam inteligenta si cum sa atingem succesul in activitatea practica folosindu-ne gandirea in mod eficient? Unul dintre cei mai de seama filosofi ai Americii, John Dewey (1859-1952), reprezentant al unui pragmatism numit „instrumentalism”, a luptat pentru libertatea civila si academica, fondand miscarea Scolii Progresiste si a promovat cu fermitate o abordare stiintifica a dezvoltarii intelectuale. Curiozitatea, jocul, adecvarea cunostintelor la lumea in care traim reprezinta metode care sustin demersul intelectual mult mai mult decat repetarea informatiilor din manual si acumularea excesiva de date.
Profesorul spune: «Nu va amintiti ce am invatat din manual saptamana trecuta?» in loc sa spuna: «Nu va amintiti un astfel de lucru pe care l-ati vazut sau auzit?» Drept rezultat, sunt construite in scoala sisteme de cunoastere detasate si independente care umbresc din inertie sistemele experientei obisnuite, in loc sa le largeasca si sa le rafineze. Elevii sunt invatati sa traiasca in doua lumi separate, lumea experientei extrascolare si lumea cartilor si a lectiilor. Pe urma, ne intrebam in mod stupid de ce oare ceea ce se studiaza la scoala conteaza atat de putin in afara.”
„In scoala, acumularea de informatii tinde intotdeauna sa se desparta de idealul intelepciunii sau al bunei judecati. Scopul pare sa fie adesea – mai ales la materii ca Geografia – sa faca din elev ceea ce s-a numit «o enciclopedie a informatiilor inutile». «A acoperi materia» este prima necesitate; educatia mintii, a doua. Gandirea, fireste, nu poate merge in gol: sugestiile si rationamentele pot aparea numai intr-o minte care detine informatii de ordin practic.” (John Dewey)
Cuprins
Prefata la noua editie 9
Prefata la prima editie 11
PARTEA INTAI
PROBLEMA EDUCARII GANDIRII
Cap.1 CE ESTE GANDIREA ? 15
I. Diferitele sensuri ale gandirii 15
II. Factorul central al gandirii 21
III. Fazele gandirii reflexive 24
IV. Rezumat 27
Cap.2 DE CE GANDIREA REFLEXIVA TREBUIE SA FIE UN SCOP EDUCATIONAL 29
I. Valorile gandirii 29
II. Tendinte ce necesita reglementari permanente 35
Cap.3 CALITATI INNASCUTE IN EDUCAREA GANDIRII 47
I. Curiozitatea 48
II. Sugestia 52
III. Regularitatea 59
IV. Cateva concluzii despre educatie 64
Cap. CONDITIILE SCOLII SI EDUCAREA GANDIRII 67
I. Introducere: metode si conditii 67
II. Influenta deprinderilor altora 70
III. Influenta naturii studiilor 73
IV. Influenta scopurilor si idealurilor curente 76
PARTEA A DOUA
CONSIDERATII LOGICE
Cap.5 PROCESUL SI REZULTATUL ACTIVITATII REFLEXIVE. PROCESUL PSIHOLOGIC SI FORMA LOGICA 83
I. Gandirea ca eveniment formal si real 83
II. Educatia in relatie cu forma 90
III. Disciplina si libertatea 97
Cap.6 EXEMPLE DE INFERENTA SI TESTARE 103
I. Ilustrari ale activitatii reflexive 103
II. Inferenta necunoscutului 106
III. Gandirea avanseaza de la o situatie echivoca la una clara 110
Cap.7 ANALIZA GANDIRII REFLEXIVE 113
I. Faptele si ideile 113
II. Functiile esentiale ale activitatii reflexive 117
Cap.8 LOCUL JUDECATII IN ACTIVITATEA REFLEXIVA 129
I. Cei trei factori ai judecatii 129
II. Analiza si sinteza: cele doua functii ale judecatii 136
Cap.9 INTELEGEREA: IDEILE SI SENSURILE 143
I. Ideile ca sugestii si conjecturi 143
II. Lucrurile si sensurile 147
III. Procesul prin care lucrurile capata sens 151
Cap.10 INTELEGEREA: CONCEPT SI DEFINITIE 159
I. Natura conceptelor 159
II. Cum apar conceptele 165
III. Definitia si organizarea sensurilor 169
Cap.11 METODA SISTEMATICA: CONTROLUL DATELOR SI AL DOVEZILOR 175
I. Metoda ca verificare deliberata a faptelor si a ideilor 175
II. Importanta metodei in analiza datelor 178
Cap.12 METODA SISTEMATICA: CON TROLUL RATIONAMEN TELOR SI AL CON CEPTELOR 189
I. Valoarea conceptelor stiintifice 189
II. Aplicatii importante in educatie: inadecvari caracteristice 192
Cap.13 GANDIREA EMPIRICA SI STIINTIFICA 199
I. Ce se intelege prin empiric 199
II. Metoda stiintifica 204
PARTEA A TREIA
EDUCAREA GANDIRII
Cap.14 ACTIVITATEA SI EDUCAREA GANDIRII 215
I. Stadiul timpuriu de activitate 215
II. Jocul, munca si alte forme de activitate inrudite 219
III. Ocupatii constructive 225
Cap.15 DE LA CONCRET LA ABSTRACT 229
I. Ce e concretul? 229
II. Ce este abstractul? 235
Cap.16 LIMBAJUL SI EDUCAREA GANDIRII 239
I. Limba ca instrument al gandirii 239
II. Abuzul de metode lingvistice in educatie 244
III. Utilizarea limbajului in implicatiile sale educationale 247
Cap.17 OBSERVATIA SI INFORMATIA IN EDUCAREA MINTII 255
I. Natura si valoarea observatiei 255
II. Metode si materiale de observatie in scoala 260
III. Comunicarea informatiei 264
Cap.18 REPRODUCEREA INFORMATIEI SI EDUCAREA GANDIRII 267
I. Ideile false despre reproducerea informatiei 267
II. Functiile reproducerii informatiei 269
III. Dirijarea reproducerii informatiei 275
IV. Functia profesorului 280
V. Aprecierea 283
Cap.19 CATEVA CONCLUZII GENERALE 286
I. Inconstientul si constientul 286
II. Procesul si produsul 290
III. Apropiatul si indepartatul 294
Specificatii
| Editura | Herald |