Originile traditiei initiatice - Izvoarele Francmasoneriei speculative

Cu o admirabila inspiratie si cu infinita generozitate, autorul cartii il invita pe cititor la o calatorie insolita pe firul istoriei, catre originile traditiei initiatice europene. Omul modern a pierdut, in mare parte, interesul pentru ezoterismul autentic si, tocmai de aceea, o astfel de revizitare a traditiei initiatice precum cea propusa in prezenta lucrare va aduce, cu siguranta, un plus de intelegere in ceea ce priveste philosophia occulta, cunoasterea de Sine si, generic vorbind, realizarea spirituala.

Parcurgand paginile acestui volum, vom fi uimiti sa descoperim ca ilustrii ganditori antici n-au fost doar intemeietori de scoala, savanti sau filosofi renumiti in epoca lor, ci si mari maestri spirituali preocupati sa introduca un grad mai mare de claritate in mentalul colectiv. Pitagora, Platon, Philon din Alexandria, Plotin, Proclus, artistii Renasterii, savantii stiintei experimentale, dar si nume de rezonanta din panteonul cultural european, precum Francis Bacon, Isaac Newton (si multi altii) puncteaza aici, rand pe rand, prin contributiile lor, venerabila traditie initiatica.

Abordarea inedita pe care autorul o prezinta cititorului dornic de cunoastere scoate in evidenta, cu deosebire, acele aspecte care, de regula, raman insesizabile pentru ca au, in mod inerent, o dimensiune profund initiatica si operativa; prin aceasta, cartea poate fi luata ca un indreptar menit sa aduca mai multa lumina intr-un domeniu pe cat de interesant, pe atat de insuficient cunoscut, mai ales ca, la finele calatoriei, ni se dezvaluie Francmasoneria speculativa moderna, cea care, de mai bine de trei secole, polarizeaza atentia publicului larg.

[…] de prea multe ori ne inselam cand ne gandim doar la Masoneria moderna, fara sa intelegem ca aceasta este pur si simplu o deviatie. Primii responsabili de acest lucru sunt, dupa cat se pare, pastorii protestanti Anderson si Desaguliers, care au redactat Constitutiile […] si care au facut sa dispara toate vechile documente pe care au pus mana, ca sa nu se vada inovatiile pe care le-au introdus si pentru ca aceste documente contineau formule care li se pareau suparatoare, cum ar fi obligatia de a fi credincios lui Dumnezeu, Sfintei Biserici si Regelui, ceea ce era o marca incontestabila a originii catolice a Masoneriei. Aceasta activitate de deformare a fost dusa de protestanti vreme de cincisprezece ani care s-au scurs de la moartea lui Christopher Wren, ultimul Mare Maestru al Masoneriei vechi […]. Cu toate acestea, ei au lasat sa existe simbolismul, fara sa stie ca acesta, pentru cine-l intelegea, marturisea contra crimei lor la fel de evident ca si textele scrise, care, de altfel, nu au fost toate distruse.

René Guénon

Există un adevăr fundamental care se dovedeste a fi mult prea subtil si profund încifrat în istoria traditiei […] anume că, dintotdeauna, geometria a reprezentat instrumentul traditional prin care se va fi realizat influentarea aspirantului aflat pe Calea regală; geometria va fi fost, asadar, filonul de aur ce străbate istoria initiatică aflată mereu în tranzitie de la o formă organizatorică la alta. Stupefactia pe care o va fi produs relevarea constantelor geometrice pe vremea lui Pitagora, Euclid si Platon este identic-egală cu cea pe care o trăieste aspirantul din secolul al XXI-lea si are acelasi efect de trezire si de îndreptare fermă a acestuia cu fata către Principiu. În toate timpurile, geometria a fost cea care a asigurat continuitatea predaniei si, deopotrivă, a reprezentat instrumentul predilect prin care s-a transmis fiorul ordinii, revelarea armoniei cosmice si a intentionalitătii divine. Frecventele referiri la Pitagora si la Euclid, pe care le găsim în vechile manuscrise, nu fac decât să sublinieze o dată în plus importanta identitătii dintre Masonerie si Geometrie. În centrul acestei reprezentări se întrevede doctrina metafizică a ordinii si armoniei sacre, cea întemeiată pe principii universal valabile cu trimitere subtilă la planul divin si la o vointă/atotputernicie supremă.

Vasile Zecheru

CUPRINS

Introducere 7

1. GEOMETRIA, PITAGORA, SOCRATE SI EUCLID 12
1.1. Geometria mirabilis 15
1.2. Pitagora si fraternitatea crotoniana 24
1.3. Succinta privire asupra invataturii pitagoreice 30
1.4. Socrate si Euclid 39

2. PLATON, CRIPTO-PITAGOREICUL 48
2.1. Aspecte biografice si contextuale 50
2.2. Metafizica platoniana 58
2.3. Sufletul lumii si cel uman 73
2.4. Statul perfect 85

3. ECLECTISMUL INITIATIC ALEXANDRIN 93
3.1. Consideratii preliminare 95
3.2. Hermetismul 103
3.3. Gnoza si constiinta luminica 112
3.4. Iudaism elenizat sau elenism iudaizat? 120

4. NEOPLATONISMUL EZOTERIC 130
4.1. Scurta prezentare 132
4.2. Plotin, maestru spiritual 139
4.3. Porphyrios si Iamblichos 148
4.4. Proclus sau cantecul de lebada al ezoterismului cult 158

5. PITAGORISMUL ITALIC 166
5.1. Ratiuni introductive 168
5.2. Pitagorismul italic la inceputurile sale 175
5.3. Pitagoreicii si collegia fabrorum 180
5.4. Neopitagorismul roman si maestrii comacini 189

6. MASONERIA OPERATIVA MEDIEVALA 197
6.1. Introducere sumara 198
6.2. Steinmetzen Brüderschaft si Bauhütte 200
6.3. Compagnons du Devoir 207
6.4. Ghildele britanice si istoria lor legendara 216

7. EZOTERISMUL POSTRENASCENTIST 226
7.1. Quattrocento si redescoperirea geometriei 227
7.2. Doctrina ordinii universale in era postrenascentista 236
7.3. Cabala, Alchimia si Rozacrucianismul 244
7.4. Expansiunea fecunda a Rozacrucianismului 253

In loc de concluzii 262
Bibliografie 268