Painea lui Bragi - Dorina Stoica

Qpoem este proiectul celei mai solidare comunitati de poeti si iubitori de poezie. Facebook-ul i-a strans pe toti intr-o uriasa fila comuna pe deasupra invidiilor. Astfel incat, in orice parte te-ai pierde, poezia este peste tot, asa cum centrul este peste tot. - Calin Vlasie Dorina Stoica (n. la 14 martie 1952 in loc. Rachitoasa, jud. Bacau) a lucrat in industria de automatizari, invatamant, administratie. Debuteaza in revista Liceului „Ghe. Rosca Codreanu”, Barlad, in 1970. A publicat in revistele Convorbiri literare, Literatura de azi, Conta, Vatra Veche, Bucurestiul literar si artistic, Fereastra, Plumb s.a. Debuteaza in 2008 cu volumul De la poezie la rugaciune. A mai publicat volumele de poezie Daruri (2011), Izvorul indepartat (2012), De Florii in tara lui Iisus (2014), Cand nu Te iubeam (antologie de autor) (2015), Ochiul curat (2016), volumele de proza Raiul in care am fost (2011), Bietul om sub vremi (2013). Prezenta cu poezie si proza in peste 15 antologii. Membra a cenaclului Qpoem din 2016. „Dorina Stoica nu doar ca si-a propus si si-a asumat o ruptura fata de scrisul anterior, unul de smerenii si iluminari traduse delicat si pretios, dar si-a si tematizat aceasta ruptura – si de ton si de stil – in Piinea lui Bragi. Convertirea la laicismul de tip facebook e, de fapt, o apropiere subita de formulele narative si denotative ale poeziei de azi si, totodata, o apropiere de realitatea bruta. Jucindu-se cu dependenta FB, Dorina devine o moralista cu verva satirica, patinind pe linia invizibila dintre (auto)ironie, umor si sarcasm. O malitiozitate descriptiva scoate in verva scenele de cotidian social, iar inventarul de real se transforma in frenezie contemplativa; nu mai putin, fireste, intr-un denunt moralist. Prima jumatate a cartii se complace intr-o ludica de caustice, dar inima Dorinei ramine atasata (acum mai discret textual, dar mai eficient liric) de credinta. E ceea ce demonstreaza partea a doua, mult mai bine decit o faceau poemele de reverenta de dinainte.” - Al. Cistelecan